Sinteza acțiunilor de control/documentare finalizate începând cu data de 4 noiembrie 2019, data de investire a guvernului Ludovic Orban, până în prezent
Începând cu data de 4 noiembrie 2019, Corpul de control al primului-ministru (CCPM) a finalizat până la data de 28 februarie 2020 un număr de opt acțiuni de control și documentare. Obiectivele fiecărei acțiuni de control/documentare, principalele constatări și modul de valorificare a actelor de control sunt detaliate mai jos.
[expand title=”1) Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Transporturi Aeriene – TAROM S.A.”]
Acțiunea de control de la Ministerul Transporturilor (MT) și Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – „TAROM” SA (TAROM) a vizat perioada 01.01.2019 – 26.11.2019. Obiectivele au fost de a verifica respectarea prevederilor legale privind regulile de guvernanță corporativă la nivelul TAROM, precum și modalitatea de operare a aeronavelor din flota TAROM. De asemenea, s-a analizat modul de îndeplinire de către MT, a drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar la TAROM.
Principalele constatări ale actului de control au fost:
1. La nivelul TAROM SA a fost perpetuată situația provizoratului în administrarea Companiei, aspect care a condus la situația ca, în perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, în CA al TAROM SA să fie numiți 32 de administratori provizorii. Raportat la această situație, autoritatea tutelară, respectiv MT, nu și-a îndeplinit obligațiile legale privind declanșarea și desfășurarea procedurii de selecție prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, fapt ce a condus la o instabilitate managerială, situație ce poate afecta performanțele economice ale Companiei pe termen mediu și lung.
2. În perioada 01.01.2017 – 31.10.2019, conducerea executivă a Companiei a fost asigurată de 8 directori generali numiți exclusiv pentru mandate provizorii, fluctuația de personal generând o instabilitate în ceea ce privește activitatea managerială a Companiei care s-a desfășurat în lipsa unui plan de management aprobat și asumat care să asigure realizarea indicatorilor de- performanţă financiari şi nefinanciari, cu consecințe directe asupra situației economico-financiare a Companiei.Consecințele negative ale instabilității manageriale asupra activității Companiei au fost evidențiate și de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) în cadrul activităților de supraveghere a conformării operatorului aerian la normele ce reglementează operațiunile aeriene și navigabilitatea.
3. Deși posturile de membri CA al TAROM SA erau vacante începând cu data de 15.03.2019, demersurile efectuate de către MT pentru inițierea procedurii de selecție a acestora au fost declanșate după 3 luni de la acel moment, în prezent nefiind finalizate, încălcându-se în acest mod prevederile OUG nr. 109/2011 și ale Hotărârii Guvernului nr. 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
4. La data de 19.06.2019, a fost numit în funcție un director general provizoriu al TAROM SA, pentru un mandat de 4 luni (până la 19.10.2019). La data de 03.10.2019 a fost aprobată prelungirea perioadei de mandat al acestuia începând cu data de 20.10.2019, cu o perioadă de două luni, fără a fi precizate motivele temeinice pentru susținerea unei astfel de decizii, așa cum sunt prevăzute la art. 642 (1) din OUG nr. 109/2011, cu modificările și completările ulterioare.La data de 15.10.2019, ca urmare a analizei activității directorului general provizoriu al TAROM, membrii CA au hotărât revenirea asupra deciziei de prelungire a mandatului și revocarea acestuia din funcție începând cu data de 16.10.2019.Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la motivele ce au stat la baza revocării din funcție a directorului general al Companiei, precum și faptul că aceste aspecte fac obiectul unui dosar penal înregistrat la nivelul Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție din cadrul DNA, unde se efectuează cercetări, raportul de control a fost înaintat, spre valorificare, unității de parchet anterior menționate.
5. În cadrul activității de supraveghere derulate la TAROM SA de către AACR în cursul anului 2019, au fost identificate neconformități referitoare la implementarea cerințelor privind timpii de muncă și de odihnă a personalului navigant, implementarea cerințelor referitoare la sistemul de management al siguranței și la transportul aerian de bunuri periculoase.Totodată, la solicitarea TAROM SA, AACR a desfășurat o investigație cu privire la „înregistrări din carnetul de zbor al unui pilot” al Companiei, în urma căreia a fost avertizat pilotul în cauză cu privire la completarea defectuoasă a carnetului de zbor propriu, a fost emisă o neconformitate de nivel 2 către TAROM SA și a fost sesizată Poliția Transporturi pentru „un caz de fals în înscrisuri în carnetul de zbor”.
6. În data de 10.10.2019, din cele 42 de zboruri programate și efectuate de aeronavele TAROM SA, 18 zboruri au înregistrat întârzieri (cuprinse între 5 și 45 de minute), durata medie a „întârzierii la plecare” fiind de 16 minute, în perioada 07-13.10.2019 nefiind înregistrate curse anulate.
7. Cu privire la numărul parlamentarilor care au făcut parte din listele de pasageri ale curselor aeriene operate de Companie către București la data de 10.10.2019, din verificări a rezultat faptul că 5 parlamentari au făcut parte din aceste liste.
8. La data de 28.10.2019, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a comunicat CCPM faptul că, în cursul anului 2019, reprezentanții TAROM SA au notificat autorității trei situații privind încălcări de securitate, după cum urmează:
– prima a reprezentat o eroare operațională generată de resetarea softului utilizat pentru emiterea facturilor, investigația finalizându-se fără aplicarea de măsuri corective;
– a doua a vizat dezvăluirea către presă a unei liste privind pasagerii unui zbor TAROM SA, prin fotografiere cu telefonul mobil a ecranului unei stații de lucru, fiind afectate 22 de persoane (dintre care un demnitar-ministru); Cu privire la acest aspect, conform comunicatului postat pe site-ul ANSPDCP, investigația efectuată la TAROM SA s-a finalizat în data de 07.11.2019, iar în urma verificărilor s-a constatat că aceasta a încălcat prevederile art. 32 alin. (4) coroborat cu art. 32 alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul General privind Protecția Datelor și a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 95.194 lei, echivalentul a 20.000 EURO;
– a treia notificare s-a referit la publicitatea itinerariului unor pasageri – persoane publice (demnitari – senatori/deputați), precum și interogări ale unor baze de date, investigațiile cu privire la acest incident fiind în curs de desfășurare. Potrivit documentelor puse la dispoziție de persoana responsabilă cu protecția datelor cu caracter personal la nivelul TAROM SA, cea de a treia notificare de încălcare a securității datelor cu caracter personal a fost transmisă electronic către ANSPDCP la data de 22.10.2019 și a semnalat „(…) apariția în media a unor informații referitoare la divulgarea numelor unor persoane publice care au călătorit pe data de 10 octombrie pe curse interne TAROM.” La nivelul ANSPDCP, se afla în desfășurare o investigație cu privire la diseminarea/transmiterea de către persoane din cadrul companiei, a listelor de pasageri sau a numelor unor pasageri ai zborurilor interne ale TAROM SA, operate în data de 10.10.2019.
9. Flota TAROM SA era constituită, la data de 09.10.2019, dintr-un număr de 25 aeronave cu o vechime cuprinsă între 1-31 de ani. Reprezentanții TAROM SA au concluzionat că imobilizările dese și prelungite pentru remedierea deficiențelor apărute în operarea aeronavelor de tip Boeing 737-300 și ATR42/72 au avut un impact negativ atât asupra imaginii Companiei, cât mai ales asupra rezultatelor financiare din operarea curselor regulate.
10. TAROM SA a înregistrat pierderi anuale brute în fiecare dintre exercițiile financiare aferente perioadei 2008-2018, iar în primele opt luni ale anului 2019, Compania a înregistrat pierdere brută, dar în primele opt luni ale anului 2019 s-a constatat o ușoară redresare a performanțelor economice ale Companiei. Evoluția disponibilului TAROM SA a înregistrat un trend pronunțat descendent începând cu semestrul al doilea al anului 2016 și până la finele primului trimestru al anului 2019.
11. Până la finalizarea verificărilor CCPM, contractul de leasing („Leasing Agreement”) care prevedea preluarea noilor aeronave ATR nu a fost încheiat de TAROM SA cu NORDIC AVIATION CAPITAL DAC, firma de leasing nominalizată în MoU încheiat în data de 21.06.2019. Din informațiile/documentele puse la dispoziția CCPM de reprezentanții TAROM SA, nu a reieșit în ce modalitate a fost selectată firma de leasing NORDIC AVIATION CAPITAL în vederea derulării operațiunilor de leasing operațional și buy-back, raportat la obligațiile instituite de prevederile art. 23 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, au fost constatate și alte aspecte care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni, motiv pentru care actul de control a fost înaintat unității de parchet competentă, astfel că datele și informațiile care vizează constatarea săvârșirii unor posibile fapte de natură penală nu pot fi comunicate, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în conformitate cu prevederile 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
Raportul de control a fost finalizat la data de 05.12.2019 și transmis către Prim-ministru (spre informare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (spre analiză și valorificare), Curtea de Conturi a României (spre informare), Ministerul Finanțelor Publice (spre analiză și valorificare), Compania Națională de Transporturi Aeriene – TAROM SA (spre valorificare) și unitatea de parchet competentă.
[/expand]
[expand title=”2) Oficiul Național pentru Cultul Eroilor”]
Acțiunea de documentare la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE/Oficiu) a vizat perioada 01.01.2017 – 09.07.2019. S-a verificat modul în care sunt respectate dispozițiile legale privind acordarea avizelor sau aprobărilor necesare realizării lucrărilor de construire/strămutare/modificare a operelor/monumentelor comemorative de război, și dispozițiile legale care reglementează domeniul soluționării petițiilor. Totodată, a fost verificat modul în care sunt respectate dispozițiilor legale privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Principalele constatări ale actului de control au fost:
1. În perioada supusă verificărilor, ONCE a acordat un număr de 56 de avize pentru lucrări efectuate la mormintele și operele comemorative de război românești și străine din România. În vederea realizării lucrărilor la monumentul comemorativ din satul Bâcu, comuna Joița, județul Giurgiu, Primăria comunei Joița a emis certificatul de urbanism și autorizația de construcție fără obținerea avizului ONCE, obligație prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările și completările ulterioare. În urma recomandărilor ONCE, Primăria comunei Joița a solicitat emiterea avizului prevăzut de lege, cu 4 ani întârziere față de data demarării lucrărilor la monumentul comemorativ din comuna Joița. Deși reprezentanții ONCE au constatat că Primăria comunei Joița nu a precizat în certificatul de urbanism obligativitatea obținerii avizului ONCE, aceștia nu au aplicat sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 48 din Legea nr. 379/2003, cu modificările și completările ulterioare, ci doar au transmis către Primărie 3 înștiințări, în urma cărora, până la data de 03.09.2019, nu au fost întreprinse măsuri în vederea remedierii situației. Totodată, reprezentanții ONCE nu au efectuat verificări în teren la Monumentul eroilor români din satul Bâcu, comuna Joița, județul Giurgiu, nici anterior sesizării, nici ca urmare a acesteia, deși această obligație revenea Oficiului în conformitate cu prevederile legale. În perioada analizată, reprezentanții ONCE au efectuat un număr de 73 de controale, la morminte și opere comemorative de război românești și străine, în urma cărora nu au aplicat nicio formă de sancțiune contravențională prevăzută la art. 48 din Legea nr. 379/2003, cu modificările și completările ulterioare, ci s-au rezumat la a transmite către proprietarii/administratorii mormintelor și operelor comemorative, doar notificări scrise pentru a remedia deficiențele constatate.
2. În perioada supusă verificărilor, la nivelul ONCE, au fost înregistrate și soluționate un număr de 428 de sesizări/petiții și nu au fost identificate încălcări ale prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activități de soluționare a petițiilor. Nota de informare a fost finalizată la data de 06.12.2019 și transmisă către: Prim-ministru (spre informare), Ministerul Apărării Naționale (spre analiză și valorificare), Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (spre analiză și valorificare), Instituția Prefectului-Județul Giurgiu (în extras, spre informare), Primăria comunei Joița (în extras, spre valorificare).
[/expand]
[expand title=”3) Ministerul Energiei”]
Acțiunea de control de la Ministerul Energiei (ME) a vizat perioada 01.01.2013 – 16.10.2019 și a avut ca obiectiv verificarea procedurii de implementare a Planului Național de Investiții (PNI) de către Comisia pentru monitorizarea și punerea în aplicare a PNI.
Principalele constatări ale actului de control au fost:
1. În PNI au fost prevăzute 29 de investiții, din care: două au fost finalizate, două sunt în curs de implementare și 25 de investiții au fost anulate, fără posibilitatea de a mai fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investițiilor prevăzute în plan.
2. PNI se află în curs de implementare, derularea acestui program fiind afectată de modificarea următorilor parametri:
– lipsa posibilităților de finanțare a unor proiecte propuse, pe fondul deteriorării situației financiare a unora dintre beneficiarii PNI (unii beneficiari PNI au intrat în procedura de insolvență, în perioada 2012 – 2018);
– modificarea structurii pieței de energie și cota de piață din ce în ce mai mare, revendicată de producătorii de energie din surse regenerabile, care a condus la renunțarea realizării unora dintre proiecte;
– dispariția unor consumatori importanți, în special din domeniul industriei chimice, ceea ce a determinat renunțarea realizării investițiilor programate (de exemplu: proiecte de cogenerare);
– restructurarea și reorganizarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, care a generat prioritizarea investițiilor în derulare și alocarea resurselor existente către cele mai profitabile proiecte.
3. Anumite contracte de finanțare au fost încheiate în anul 2016 cu două societăți comerciale după o perioadă mai mare de 2 ani de la aprobarea de către ministrul energiei a cererilor de finanțare (în anul 2014), în principal, din cauza inexistenței în cadrul normativ, până la data de 30.09.2015, a formei standardizate a contractului de finanțare.
4. În cuprinsul HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 16.01.2014) și HG nr. 151/2015 privind modificarea și completarea HG nr. 1096/2013 (în vigoare la data de 12.03.2015), nu a fost prevăzut un contract-cadru de finanțare încheiat între minister și beneficiari, fapt ce a generat încheierea, cu întârziere, a contractelor de finanțare cu beneficiarii.
5. Majoritatea beneficiarilor, care nu au început investiția, nu au solicitat finanțarea nerambursabilă, în vederea încheierii unui contract cu ME, în termen de maxim 2 ani de la data de începere a investiției prevăzută în PNI, stabilit la pct. C.2.1 din Aplicația României și la art. 12 alin. (3) din HG nr. 1096/2013, cu modificările și completările ulterioare și, astfel, au pierdut oportunitatea finanțării unor obiective importante de investiții pentru sectorul de producere al energiei electrice.
6. Până la data de 29.10.2019, ME a încheiat patru contracte de finanțare cu beneficiarii investițiilor, în valoare totală de 824.219.082,10 lei. Reprezentanții ME nu au respectat termenul de maximum 90 de zile de la data depunerii cererilor de rambursare, cu privire la informarea beneficiarului în legătură cu sumele aprobate/neaprobate la plată.
7. În aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 30/2015, cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu ROF al Comisiei PNI, aprobat prin Ordinul ministrului energiei nr. 006/08.01.2016, membrii comisiei au stabilit că este necesară și oportună angajarea de servicii specifice ale unor experți specializați pe domenii de activitate, tehnic, financiar, precum și de consultanți, necesare în vederea monitorizării și punerii în aplicare a investițiilor din PNI, întrucât la nivelul ME nu exista capacitate administrativă și personal cu expertiză care să desfășoare o astfel de activitate. În perioada 16.11.2016 – 28.03.2017, la nivelul ME au fost întreprinse demersuri în vederea estimării valorii achiziției (prin publicarea a două anunțuri de consultare a pieței în SEAP), care nu au fost finalizate. Ulterior datei de 28.03.2017 nu au mai fost întreprinse demersuri la nivelul ministerului pentru angajarea de consultanți și experți specializați în anumite domenii de activitate. Începând cu data de 09.10.2017, respectiv data emiterii Ordinului ministrului energiei nr. 908, au fost create condițiile evaluării cererilor de rambursare depuse de către beneficiarii finanțării nerambursabile din PNI, în condițiile în care, la acea dată, erau deja depuse la ME 5 cereri, în valoare totală de 266.295.433,71 lei, aferente unor contracte de finanțare încheiate în anul 2016 cu două societăți comerciale.
8. Până la data de 29.10.2019, din valoarea totală a contractelor încheiate de 824.219.082,10 lei au fost realizate plăți de către minister, în sumă totală de 320.718.953,73 lei, reprezentând un procent de 38,91%, în condițiile în care, beneficiarii investițiilor au solicitat plăți, în sumă totală de 371.788.729,23 lei, reprezentând 45,11% din valoarea totală a contractelor încheiate, iar diferența de 131.711.399,14 lei, reprezentând un procent de 15,98%, urmează a fi solicitată la rambursare în cursul anului 2020, potrivit contractelor de finanțare.
9. Având în vedere faptul că nu mai există posibilitatea de a fi încheiate alte contracte cu beneficiarii investițiilor prevăzute în PNI, la finalul perioadei de implementare a investițiilor din PNI (anul 2020) nu vor fi utilizate toate fondurile acumulate în contul acestui plan, iar obiectivul urmărit, prevăzut în Aplicația României privind modernizarea sectorului energetic, va fi realizat parțial, respectiv un grad de execuție al PNI de 58,17%.
Raportul privind controlul efectuat la Ministerul Energiei a fost finalizat la data de 16.12.2019 și transmis către: Prim-ministru (spre informare), Secretariatul General al Guvernului (spre informare), Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (spre informare și valorificare) și Curtea de Conturi a României (spre informare).
[/expand]
[expand title=”4) Metrorex S.A.„]
Acțiunea de control la Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „METROREX” S.A. (METROREX S.A.) a vizat perioada 01.01.2011 – 31.08.2018 și a avut ca scop atribuirea și derularea unor contracte de achiziție a unor lucrări la „Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”. Principalele constatări ale actului de control au evidențiat următoarele:
1. În ceea ce privește derularea procedurii de atribuire a contractului de proiectare și execuție a structurii de rezistența aferentă „Magistralei 5 – Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”:
A. În oferta declarată câștigătoare nu au fost detaliate elementele componente ale valorii cheltuielilor de monitorizare a modului de comportare a lucrărilor executate și a preîntâmpinării unor posibile efecte negative asupra construcțiilor existente, precum și cele ale valorii cheltuielilor cu lucrările aferente organizării de șantier, cu toate că autoritatea contractantă a solicitat în mod expres aceste informații. În acest context au fost încălcate prevederile art. 36 alin. (2) lit. a) și ale art. 79 alin. (1) din HG nr. 925/2006, în vigoare în perioada derulării procedurii de atribuire, potrivit cărora o astfel de ofertă este considerată neconformă. O consecință directă a acceptării ofertei în această formă a fost decontarea, pe parcursul derulării contractului, exclusiv „(…) pe baza verificării vizuale a corespondenței dintre planurile din documentații cu situația reală din teren (…)”, a sumei totale de 4.006.595,66 lei (în care este inclusă TVA), aferentă valorii cumulate a lucrărilor pentru obiectul „Organizare de șantier”, fără existența unor referințe cantitative și valorice, pe baza cărora să se certifice stadiul și realitatea lucrărilor.
B. Entitatea a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare nu a respectat obligația prevăzută în documentația de atribuire, de a depune anumite formulare pentru toate categoriile de lucrări și, totodată, informațiile conținute în formularele depuse, odată cu oferta, au fost discordante. Prin unele clarificări transmise de ofertant, urmare a solicitării METROREX S.A., a fost modificat conținutul propunerii financiare prin prezentarea unor date diferite de cele cuprinse în formularele aferente ofertei inițiale, fără ca aceste modificări să fie datorate unor erori aritmetice sau vicii de formă, așa cum sunt acestea definite în cuprinsul art. 80 din HG nr. 925/2006, forma în vigoare în perioada derulării procedurii de atribuire. În condițiile în care nu au fost respectate, în mod corespunzător, cerințele caietului de sarcini, iar prin răspunsurile prezentate de ofertant a fost modificat conținutul propunerii financiare, oferta a fost admisă deși trebuia considerată neconformă, potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006, cât și ale dispozițiilor art. 79 alin. (3) din același act normativ, forma în vigoare în perioada derulării procedurii de atribuire.
C. Obligația prevăzută în caietul de sarcini, de a înscrie în formularele corespunzătoare ofertei o valoare a resurselor materiale nenominalizate cu o pondere maximă de 20% din valoarea totală a respectivei resurse, nu a fost respectată în situația unui formular aferent structurii de rezistență, precum și în cazul unui formular aferent lucrărilor de epuismente. Această situație s-a menținut și după transmiterea clarificărilor de către ofertant. Astfel, cu toate că oferta nu a respectat cerințele caietului de sarcini, iar clarificările aduse de ofertant nu au fost concludente, comisia de evaluare a calificat oferta ca fiind conformă, cu nerespectarea prevederilor cuprinse la art. 36 alin. (2) lit. a) și ale art. 79 alin. (1) din HG nr. 925/2006, formele în vigoare în perioada respectivă.
2. În ceea ce privește deficiențele constatate în derularea contractului de proiectare și execuție a structurii de rezistența aferentă „Magistralei 5 – Drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate. LOT L1.1. – Secțiunea Râul Doamnei – Hașdeu (Opera)”, s-au constatat următoarele:
A. Contractul încheiat la finalizarea procedurii de atribuire a fost modificat pe parcursul derulării sale, printr-un număr de 6 acte adiționale și 6 instrucțiuni. Ca urmare a acestor modificări valoarea contractului a crescut de la 918.937.999,41 lei la 1.049.496.061,65 lei (cu 14,21%), iar termenul de execuție a contractului a fost prelungit de la data de 14.04.2013 la data de 14.03.2020 (cu aproximativ 7 ani).
B. Prin încheierea, în anul 2013, a unui act adițional s-a convenit efectuarea unor lucrări suplimentare în valoare de 51.076.575,93 lei, fără TVA, din care valoarea lucrărilor suplimentare de deviere a rețelelor edilitare a fost de 46.261.063,18 lei. Pentru justificarea necesității execuției unor lucrări suplimentare față de cele contractate au fost invocate de către executant, consultant și beneficiar circumstanțe imprevizibile. În această privință Autoritatea de Management POST a stabilit că lucrările suplimentare, în valoare de 37.637.879,40 lei, au fost achiziționate de METROREX S.A. în absența unor astfel de circumstanțe imprevizibile, fiind încălcate prevederile art. 252 lit. j) din OUG nr. 34/2006, forma în vigoare în perioada derulării procedurii de atribuire, fapt ce a determinat aplicarea unei corecții financiare de 100% și decontarea lucrărilor suplimentare în cuantumul menționat anterior din fonduri alocate de la bugetul de stat. Valoarea inițială a lucrărilor de deviere a rețelelor edilitare a fost, în oferta de bază, de 38.327.835,40 lei, ajungând, prin modificări succesive, la valoarea de 128.107.074,56 lei. Propunerea tehnică în baza căreia s-a încheiat contractul nu a fost fundamentată de ofertant pe realitatea existentă în amplasamentul obiectivului de investiție. În această privință, din documentele puse la dispoziția CCPM, nu a reieșit faptul că autoritatea contractantă a analizat cauzele care au condus la situația de a fi majorat prețul contractului cu valoarea unor lucrări suplimentare de deviere a rețelelor edilitare și nici că aceasta a procedat la identificarea unor eventuale persoane responsabile, avându-se în considerare dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare.
C. Invocând circumstanțele imprevizibile, generate de intrarea în vigoare, la data de 03.04.2011, a prevederilor Ordinului nr. 2689/2010 privind aprobarea Normativului privind proiectarea geotehnică a structurilor de susținere NP 124:2010, s-a procedat la încheierea unui număr de două acte adiționale, prin care a fost suplimentat prețul contractului cu o valoare, fără TVA, de 74.999.512,71 lei. Din această creștere de preț a contractului, valoarea de 30.139.500,17 lei a fost aferentă unor lucrări suplimentare a căror necesitate nu a rezultat din punerea în aplicare a noilor norme și, implicit, nu a fost consecința apariției unor circumstanțe imprevizibile datorate intrării în vigoare a NP 124:2010. Autoritatea contractantă nu a identificat cauzele efective care au condus la majorarea prețului contractului cu valoarea de 30.139.500,17 lei, aferentă unor lucrări de execuție a pereților mulați și, implicit, nu a procedat la identificarea unor eventuale persoane responsabile, avându-se în vedere dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare. Pe de altă parte, în contextul modificărilor efectuate de contract, în cursul decontării contravalorii lucrărilor de execuție a pereților mulați, a fost achitată executantului o sumă cu 4.972.054,56 lei mai mare decât cea cuvenită.
D. METROREX S.A. a acordat executantului din alocări de la bugetul de stat, în cursul anului 2011, avansuri în patru tranșe, în sumă totală de 63.000.000 lei. S-a constatat faptul că nu au fost respectate prevederile art. 6 alin. (2) din HG 264/2003, forma în vigoare în perioada respectivă, potrivit cărora, în cazul în care avansul din fonduri publice urma a fi virat în tranșe, acordarea unei noi tranșe putea fi făcută doar în condițiile în care avansul acordat anterior ar fi fost justificat integral sau recuperat din sumele datorate. În condițiile în care suma de 62.930.332,87 lei din valoarea totală a avansului acordat de METROREX S.A. nu a fost folosită conform destinației prevăzute, autoritatea contractantă nu a calculat și nu a perceput dobânzi şi penalități de întârziere aferente perioadei în care resursele financiare au fost imobilizate, nerespectând obligația prevăzută la art. 7 alin. (2) din HG 264/2003, forma în vigoare în perioada respectivă.
E. Din analiza documentelor puse la dispoziția CCPM a reieșit faptul că au existat mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în care executantul a formulat pretenții, reprezentând contravaloarea unor lucrări suplimentare, penalități de întârziere sau daune interese. Instanțele au obligat METROREX S.A. la plata sumelor suplimentare și a celor reprezentând daune interese către executant, în cuantum de 188.339.680,03 lei, precum și la plata sumelor în valoare de 29.022.146,07 lei, reprezentând debite restante și de 1.082.316,19 lei, reprezentând penalități de întârziere. Din informațiile și documentele puse la dispoziția CCPM nu a reieșit dacă, în cadrul METROREX S.A., au fost analizate motivele pe care s-au întemeiat soluțiile instanțelor de judecată, în cazul stabilirii de penalități de întârziere sau daune interese, în scopul identificării eventualelor persoane responsabile de întârzierea plăților sau de întârzierea în executare a contractului, pe care s-au întemeiat pretențiile executantului.
Raportul de control a fost finalizat la data de 20.12.2019 și transmis către: Prim-ministru (spre informare), Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (spre informare), Societatea METROREX SA, Departamentul pentru lupta antifraudă (spre informare și valorificare) și Curtea de Conturi a României (spre informare și valorificare).
[/expand]
[expand title=”5) Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc”]
Corpul de control al prim – ministrului a efectuat o acțiunea de documentare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc care a vizat perioada 01.01.2016–31.01.2019. Unul din obiective a fost verificarea respectării prevederilor legale de organizare și funcționare a Institutului. Totodată, sau verificat atribuirea, încheierea și derularea contractelor de achiziții publice, precum și organizarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante în perioada analizată.
[/expand]
[expand title=”6) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară„]
Corpul de control al prim – ministrului a efectuat o acțiune de documentare la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară(ANCPI) care a vizat perioada 01.01.2012–27.09.2019. A fost verificat modul în care domeniul public al statului, mai precis, cuveta lacului Siutghiol, a fost intabulată în favoarea orașului Năvodari precum și modalitatea în care conducerea ANCPI și-a îndeplinit atribuțiile de îndrumare și verificare a activității oficiilor teritoriale.
Sinteza acțiunii de documentare efectuată la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
[/expand]
[expand title=”7) Societatea „Romaero” S.A.”]
Acțiunea de control de la Societatea „ROMAERO” SA1 a vizat perioada 01.01.2016–07.05.2019. Au fost verificate modul de respectare a prevederilor legale privind organizarea și funcționarea societății, modul de constituire și realizare a veniturilor, precum și de angajare și efectuare a cheltuielilor. De asemenea, s-a verificat respectarea prevederilor legale din domeniul resurselor umane și salarizare, a celor cu privire la încheierea și derularea contractelor, precum și modul de administrare a patrimoniului societății.
Sinteza acțiunii de control efectuată la Societatea „ROMAERO” SA
[/expand]
[expand title=”8) Institutul Geologic al României – I.G.R. București – Institut de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției„]
Acțiunea de control de la Institutul Geologic al României – I.G.R. București – Institut de Cercetare – Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției1 a vizat perioada 01.01.2017–01.07.2019. Unul din obiective a fost de a verifica respectarea dispozițiilor legale și a normelor interne cu privire la organizarea și funcționarea Institutului. De asemenea, s-a verificat respectarea prevederilor legale cu privire la gestionarea resurselor financiare, umane și de salarizare a personalului.